trecutul prezent

Saptamana trecuta, in timp ce frunzaream telecomanda in nestire am oprit intamplator pe antena 1 unde era in plina desfasurare emisiunea lui Bendeac. De cele mai multe ori o evit, are asa un ceva minuscul ce nu ma lasa s-o urmaresc, insa de data aceasta am oprit, poate din curiozitate omeneasca si inevitabila si recunosc faptul ca am fost pentru cateva minute acaparata total de sceneta urmarita. Era reluare si cred, desi nu am verificat, ca fusese difuzata in preajma sarbatorilor de iarna.

25 decembrie 1989, procesul lui Nicolae si al Elenei Ceausescu. Un cadru destul de aproape tras spre realitate: calitatea  imaginii  similara cu cea pe care am revazut-o de infinite ori pe toate posturile tv, sunetul ambiental specific tehnologiilor perioadei respective, costumele si jocul actorilor, toate adunate  aveau ca termen de comparatie  originalul si  m-au facut sa trec printr-o serie de stari si emotii ciudate. Era o comedie cu un final tragic. Jocul actorilor a trecut prin toate micile nimicuri frumoase ce-ti bucurau existenta umila si dupa care tanjim acum cand suntem derutati de tot ce ne este oferit in jur. Pentru o clipa am crezut ca va avea un final relativ tampit sau copilaresc, insa mult mai mare mi-a fost mirarea cand sfarsitul a fost cu totul altul si se pare ca avea sa-i semene mult mai mult decat ma asteptam originalului. Cei doi mor dupa un proces scurt, nedrept(nu neaparat pentru protagonisti, ci pentru cei ce au suferit sub regim), pe fuga, de parca cineva ar fi incercat sa stearga rapid niste urme in nisipul incins. De la un anumit punct nu mai este comedie si nu te mai astepti sa razi deloc pentru ca simti tensiunea si parca refuzi sa crezi ca de aici incolo va mai fi ceva amuzant. Numai ca Ceausescu lui Bendeac mai ramane in viata  cateva momente si incearca sa-si ia ramas bun si sa ne spuna ce viitor ne asteapta, apoi…

Nu pot sa vorbesc despre ce a fost atunci pentru ca aveam memorabila varsta de 5 ani si nu pricepeam mare lucru, numai ca am crescut acum si am mai acumulat informatii si imi amintesc ca asteptarile oamenilor mintiti cu o revolutie s-au dus dracu si acum generatia de copii de atunci nu mai are nici macar aceasta posibilitate, nu pentru ca nu si-ar permite, ci pentru ca fie sunt satui, epuizati si scarbiti, fie sunt mult prea prosti. Mai este si categoria 3 care poate avea radacini stranse in ambele categorii si anume cei razboinici care se mai duc pe la vreun protest fara finalizare si care de cele mai multe ori se termina brusc asa cum a si inceput. Eu ma tem ca asa apatici cum ne oferim tarii , dar extrem de latini razboinici  cand plecam prin tari straine nu prea ne asteapta un viitor staralucit si la fel ca pana acum in toata istoria asta, tot  lingaii dupa urma vom fi vazuti prin lume. Eheeee…si ce ne mai meritam soarta!

Tot in emisiunea lui Bendeac am reascultat un cantec al copilariei mele pe care-l uitasem si care inca se mai aplica timpurilor noastre:

Cântecul șomerului (Gabriel Cotabita)

Ce poți să faci dacă ai ghinion?
Țipi de pomană și nu-i de bonton,
Cauți soluții, că de ieri ești șomer,
Și bani peste tot ți se cer.

N-ai haină pe tine, dar ai datorii,
Și vântul îți bate prin farfurii.
În loc să-ți faci probleme, să te frămânți,
Ai un motiv să cânți:

[R:]
Ce bine-i de mine!
Îmi vine să-mi strig fericirea pe străzi,
N-am bani nici de-o pâine,
În schimb, scap de statul la cozi.

Apa nu curge, lumină nu ai,
Ce mai! O viață aproape ca-n rai.
Nu mergi la piață, că-ți faci sânge rău,
Și nu e stilul tău.

Liftul nu merge, dar fii optimist,
Poți să ajungi într-o zi alpinist.
În loc să-ți faci probleme, să te frămânți,
Ai un motiv să cânți:

Prin magazine nu-i cazul să treci,
Doar vezi prețul și… brrr… simți fiori reci,
Stresul… evită-l, că sapă cumplit,
Și n-ai zece vieți de trăit.

Dacă ți-e scris să fii șomer acest an,
Vinde gogoși, și te umpli de bani!
În loc să-ți faci probleme, să te frămânți,
Ai un motiv să cânți:

Cineva, atunci ca si acum s-a folosit de vulnerabilitatea acestui popor slab si needucat la scoli prea inalte, i-a dat cateva palme euforice , l-a invartit pe loc si l-a aruncat in viata.