Primul popas, Cetatea Fagaras

Asa ca am pornit la drum. Prima oprire (in afara de magazin, benzinarie si wc) Cetatea Fagaras. Si p’asta o vazusem tot din poze, ca pe cand unii se plimba pe meleaguri exotice si insorite, pe mai stiu eu ce taram indepartat, altii mai sarmani pornesc mai pe’aici, pe’aproape, dupa posibilitati , dorinte si placeri. Am mai trecut pe langa ea prin diverse drumuri, dar nu am avut nicicand timpul necesar sa o descopar. Dar, ora 8 seara era ora perfecta pentru ca noi sa o putem explora linistiti, doar ca vedeti voi tot la acea ora era si inchisa.

 

Ora 20:00pm. Oprim destul de sceptici in fata cetatii. Adevarul este ca eu sa fi fost paznic la oi nu as fi lasat lupul sa intre, dar se pare ca cel de la cetate pentru o suma modica, practic nici macar pentru doua bilete ne-a permis sa intram pentru a ne  potoli setea de cunoastere nemarginita, cu rugamintea sa nu facem galagie. De parca noi , dupa accesul lui de bunatate, am fi intrat in cetate cherlaind si scheunand de fericire ca ne aflam acolo.

Si punt’te Eleno pe explorat, ca la tine acasa fiecare ungher nesters de praf, fa selfiuri pentru posteritate sa le ai acolo intr-un folder uitat, citeste toate placutele informative  si ramai tot proasta, plimba-te de colo colo si da-te interesanta.

Experienta in sine a fost minunata in primul rand ca am fost singuri si ca era liniste. Nici urma de tipenie de om, nici macar un alt turist de care sa ma lovesc telefon in telefon pe cand incercam sa obtinem poza perfecta, un apus inmiresmat si un inceput de concediu nesperat de placut.

Va urma…